Si uite asa a nu stiu cata oara ma trezesc dimineatsa din vis si imi repet cu vocea mintsii replica mea celebra : "Ce vis frate, oare cand o sa devina realitate?".. Da.. Era ceva normal sa apari din nou si din nou in visele mele.. A fost ceva minunat.. Noi doi, singuri, departe, impreuna... Stateam tsinanndu.ne de mana pe plaja marii... simtseam fiecare strop din valuri imi atingea corpul.. cum tu ma dezbracai din priviri... si alergam incercand sa ma ascund de tine... sar tu ma prindeai si ma strangeai in bratse de parca nu ai fi vrut sa ma pierzi, de parca nu voiai sa imi mai dai drumul, sa plec, nicicand... ne sarutam intinsi pe nisipul fin pana dimineatsa.. si simtseam cum inima.mi bate de bucurie si.i auzeam ecoul.. eram implinitsi, mai fericitsi ca niciodata.. si brusc m.am trezit si magia s.a stins si iata cum eram iar eu, singura in patul meu... dar inima.mi batea inca cu putere si parca inca.tsi mai simtseam parfumul.... si.mi zic usor : inca un vis!inca o zi in care sper sa se schimbe totul...
P.S : Iubesc un vis.
